Zece secunde… Stea te faci…

by AG Weinberger

Te-ai îndoit vreodată de dreptul tău la existență? La sacrul și firescul drept, la inatacabilul și de la sine înțelesul drept de a fi… Așa, pur și simplu… ți-a fost frică cu adevărat vreodată? Te-ai întrebat vreodată de ce confunzi oare dreptul la existență cu privilegiul de a exista? Chiar crezi că ți se cuvine totul doar pentru exiști?

Doar nu vrei să-mi spui că te lasă rece contemporaneitatea ta? Doar nu vrei să ne declari că te mulțumește faptul să fii doar un CNP undeva într-o bancă de date? 

Trăim vremuri ciudate… nimeni nu mai poate garanta nimic, siguranța a devenit un hazard… parcă tot Universul expiră suflul la fel cum pieptul tău ajunge la punctul cel mai adînc în momentul în care plămînii tăi dau afară aerul… Lucrurile vor lua razna și mai mult destul de curînd… lumea se dezechilibrează vizibil și alarmant… Oare cît mai avem pînă vom sări în aer cu toții?

Sunt mai șocat acum decît eram pe 11 septembrie… am fost acolo… atunci m-am speriat și m-am îngrozit de potențialul lor… dar acum îmi este frică… o ideologie oarecare, fie ea bună sau rea,  dă putere și motivație celor ce o practică, pe cînd în lumea noastră, așa zisa civilizată tocmai se dizolvă reperele existenței cu mare poftă și plăcere… 

Lumea noastră a devenit superficială, meschină, consumatoristă, cabotină, demagoagă, egoistă și neîncrezătoare… aleargă după marea DISTRACȚIE uitînd să-și îmbogățească conținutul. Lumea noastră a devenit tabloidizabilă… everybody wants to be a star! 

Asta să ne fie sfîrșitul? Atunci vom fi bucuroși cînd nu vom mai avea nevoie să ne prefacem… citiți Proverbe 1:22 și nu mai fiți naivi… 

 

Image