Blestemul Furnicilor

by AG Weinberger

Îngrămădeala la cozi în secolul 21 nu mai are nici un rost într-o țară care-și latră în stînga și în dreapta, cu o demagogie exemplară, apartenența la civilizația vestică. Crunt primitivism, mă rog… dar asta oricum e o altă poveste. 

Disciplinarea civică se face azi cu alte mijloace, mult mai eficiente și pervers de subtile… Totuși indecența, mojicia și stupizenia incredibil de acută la nivelul maselor elimină orice teorie și efort de modernizare a așa zisului aparat de disciplinare socială, fără de care nu poate exista mult râvnita bunăstare.

Nu știu dacă ai comparat vreodată socialul uman cu cel al furnicilor… La o analiză atentă imediat vei întelege superioritatea acestora. Sunt eficiente, mîndre, demne, organizate și toate servesc o cauză comună. Individul la furnici se contopește perfect cu mijloacele folosite de ele, care sunt scuzate de scopul lor comun.

Te poți întreba: ce legătură are disciplinarea socială cu furnicile? Una foarte simplă: prin conștiința colectivă dezvoltată și disciplinizată furnicile se îngrămădesc cu un scop bine determinat și cu o finalizare palpabilă. Și nu se simt umilite…

La coada de la poștă, sau de la telefoane, sau din bănci, sau de la sarmalele unor moaște, sau mai știu eu prin ce fel de împărțeală caritabilă tabloidizată, îngrămădeala umană se face dintr-o nevoie de curiozitate bizară, masochistă și nedemnă, amestecată cu răutatea zămoasă pe care individul uman o poate practica în voie sub ascunzișul anonimatului, cu toate că există peste tot acele linii și semne care ne invit la păstrarea discreției. Și toate astea într-o țară cu pretenții… să fim serioși…

Știu ce spun… sunt doar un greier care dezminte prin esență teoria lui Jean de La Fontaine… nu crezi? Și îmi vine al naibii de usor…

 

Image